În timp ce Europa caută alternative pentru a reduce dependența de materiile prime din Asia, în subsolul comunei Budureasa, din județul Bihor, se află o resursă strategică estimată la peste 10 miliarde de euro. Este vorba despre magneziu, un metal esențial pentru industriile moderne, de la producția de automobile electrice până la sectorul aerospațial.
Sub dealurile și pădurile din Munții Apuseni se află unul dintre cele mai mari zăcăminte de magneziu din Europa. Resursa este extrasă din brucit, iar specialiștii spun că exploatarea acesteia ar putea schimba poziția României pe harta industriei europene.
După ani în care proiectul a rămas blocat, mina de la Budureasa revine în atenția investitorilor. Compania Verde Magnesium, susținută de capital american, pregătește o investiție de aproximativ un miliard de dolari pentru deschiderea exploatării și pentru construirea unei unități moderne de procesare.
Reprezentanții companiei explică faptul că proiectul nu presupune doar activitate minieră. Acesta include mai multe componente: exploatarea zăcământului, construirea unei platforme industriale de procesare a magneziului și dezvoltarea unei infrastructuri de producere a energiei necesare funcționării întregului complex. Implementarea ar urma să fie realizată în etape, cu termen final estimat în jurul anilor 2035–2036.
Un impuls important a venit anul trecut, când proiectul a fost inclus pe lista investițiilor strategice ale Comisiei Europene și a primit o finanțare de 115 milioane de euro. Exploatarea ar putea deveni astfel prima sursă de magneziu din Uniunea Europeană, într-un moment în care blocul comunitar depinde aproape în totalitate de importuri.
Magneziul este un metal extrem de căutat, folosit pentru a reduce greutatea componentelor din industria auto și aeronautică, dar și pentru a crește eficiența vehiculelor electrice. Dacă planurile vor fi respectate, prima cantitate de magneziu produsă la Budureasa ar putea ieși pe linia de producție în 2027. Proiectul ar putea genera până la 400 de locuri de muncă în zonă.
Deocamdată, la Budureasa nu a început exploatarea propriu-zisă. Specialiștii au realizat doar cartografierea zăcământului folosind tehnologii non-invazive, comparate de experți cu un „RMN al pământului”, prin care subsolul a fost analizat fără intervenții directe.
Autoritățile de mediu spun că proiectul se află în etapa de obținere a avizelor și evaluărilor necesare. Reprezentanții companiei susțin că exploatarea nu va folosi substanțe periculoase precum cianuri sau acizi și că nu vor exista iazuri de decantare. Potrivit acestora, impactul ar fi comparabil cu cel al unei cariere de piatră.
Planurile prevăd o producție anuală de aproximativ 30.000 de tone de magneziu, ceea ce ar putea acoperi până la 40% din necesarul Uniunii Europene. În prezent, Europa importă integral acest metal, în special din China, iar cererea a crescut puternic în ultimele două decenii.
Zăcământul de brucit de la Budureasa a fost descoperit încă din anii ’80, însă exploatarea sa a rămas blocată mult timp din cauza unor litigii apărute după falimentul companiei controlate de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Pentru comunitatea locală, proiectul ar putea aduce beneficii importante. Autoritățile locale spun că o parte din redevențe ar urma să revină direct comunității, iar restul să fie împărțit între județ și bugetul de stat.
Totuși, opinia locuitorilor din Budureasa este împărțită. Unii văd în proiect o șansă pentru revitalizarea unei comunități îmbătrânite și afectate de lipsa locurilor de muncă. Alții se tem de posibile efecte asupra mediului și de transformările pe care exploatarea le-ar putea aduce în zonă.
Dacă toate etapele vor fi finalizate conform planului, primele cantități de magneziu produse în Bihor ar putea ajunge pe piață în 2027. Până atunci, localnicii așteaptă ca promisiunile investiției să se transforme în proiecte concrete și locuri de muncă.
