Romanii continuă să arunce la gunoi foarte multă mâncare în timp ce milioane de oameni își numără banii de pâine. Este paradoxul revoltător al unei țări care ocupă primele locuri în Europa la risipa alimentară, deși avem cele mai mici venituri. Peste 3 milioane de tone de mâncare ajung anual la gunoi, în timp ce un sfert din populație trăiește la limita subzistenței. În orașe, risipa a devenit un stil de viață, de la farfuriile pline lăsate la ‘all-inclusive’, până la alimentele care expiră în frigiderele noastre.România trăiește într-un contrast dureros. Pe de o parte, mall-urile și restaurantele sunt pline, iar coșurile de cumpărături dau pe-afară. Pe de altă parte, datele oficiale ne dau fiori : 27% dintre români sunt în risc de sărăcie. În fiecare an, peste 3 milioane de tone de alimente care ar putea hrăni orașe întregi ajung la groapa de gunoi.În restaurante, pierderile sunt zilnice. Multe preparate ajung direct în gunoi.Risipa vine din educație.La hoteluri sunt clienți care își umplu farfuriile fiindcă le este poftă. Și așa rămân resturi. După un bufet suedez, cam 10% din mâncarea pregătită se aruncă.
În piețele din Oradea, marfa care își pierde „strălucirea” de dimineață , devine istorie până seara. Comercianții recunosc: clienții cumpără cu ochii, nu cu stomacul.Iar cifrele confirmă dezastrul: aruncăm echivalentul a sute de lei în fiecare lună, bani care se scurg printre degete sub formă de produse expirate.Peste 100 de kilograme de mâncare pe secundă. Atât aruncă România în acest moment. Este o cifră care ne plasează în topul rușinii europene. Practic, în timp ce ne plângem de inflație și de prețurile galopante, ne permitem luxul de a arunca la gunoi exact soluția pentru cei peste 5 milioane de români care nu știu ce vor pune pe masă mâine.
Există însă și o rază de speranță, dar logistica e complicată.
Băncii pentru Alimente din Bihor îi revine misiunea aproape imposibilă de a salva ce se mai poate. Legislația s-a mai relaxat, însă drumul de la surplus, la farfuria celui nevoiaș este încă presat de birocrație.Gabriela Vereș – director Banca pentru Alimente Bihor spune : “Colectăm 100 de tone de produse pe lună, de unde se distribuie la centre de plasament sau familii defavorizate. Din păcate nu avem suficiente alimente pentru a ajunge la toată lumea, speram acum, după ce ministerul agriculturii a deschis platforma ce obliga agenții economici sa introducă un plan de măsuri antirisipa .”
Până când vom învăța să cumpărăm responsabil și să gătim creativ cu ce avem deja în frigider, paradoxul rămâne: România este țara unde bogăția din tomberoane ar putea șterge, definitiv, foamea de pe chipul celor sărmani.
